Bărbaţii, o specie pe cale de dispariţie 3

Pentru mulţi bărbaţi, punctul de la care începe căderea este neascultarea de Dumnezeu. Aşa s-a întâmplat cu Samson în vremea Judecătorilor. Îl vedem aici pe Samson, omul care a avut cele mai mari şanse, omeneşte vorbind, să fie bărbat. Dacă nu sunteţi familiarizaţi cu textul biblic, am să vă dau câteva date istorice despre Samson. A fost un copil de excepţie, care s-a născut ca urmare a unei intervenţii supranaturale a lui Dumnezeu în viaţa părinţilor lui. Un înger al lui Dumnezeu le-a vestit părinţilor naşterea unui băiat. Părinţii lui Samson, Manoah şi soţia sa, au fost oameni excepţionali, echilibraţi şi evlavioşi. Îngerul i-a cerut mamei lui Samson să fie pe deplin consacrată lui Dumnezeu în toată perioada sarcinii. I-a spus să trăiască predată lui Dumnezeu şi pusă deoparte pentru Dumnezeu în toată perioada celor nouă luni. Samson a avut o mamă sfântă, nu una nevrotică sau beţivă. Samson n-a avut o mamă isterică sau nervoasă, care  să trântească, să lovească, să nu poată dormi noaptea, să se certe cu soţul, o mamă care să fie într-o agitaţie continuă şi astfel să agite fătul. Solomon s-a născut şi a crescut într-un mediu special. A crescut într-o atmosferă de cer. Mai mult decât atât, a fost supradotat.

Este cunoscut faptul că toţi spunem despre copiii noştri că sunt cei mai frumoşi şi cei mai deştepţi. Aşa ne stă bine ca părinţi. Dar Samson a fost realmente supradotat, iar Dumnezeu l-a ales să fie conducătorul unui popor întreg. Menirea lui a fost să reîntoarcă poporul de la păcat la ascultare de Dumnezeu. Aşadar, Samson se naşte, creşte şi ajunge la vârsta la care devine independent. Este pe picioarele lui, cum am zice noi. Satan se uită însă la modul în care se profilează băiatul acesta şi spune: „Voi ţine un popor întreg în robie dacă reuşesc să pun mâna pe el.” În acelaşi fel, Satan vrea să pună mâna şi pe tine. Momeala lui poate lua forma unor comentarii de felul acesta: „Dacă nu tragi un fum de ţigară, îţi miroase gura a lapte! Eşti încă ţânc, eşti gâgă.” Imaginaţi-vă ce înseamnă să-i spui unui băiat de la 10 ani în sus că este gâgă. Nici dacă l-ai lovi cu măciuca în cap nu l-ar durea mai tare. La vârsta aceasta el vrea să pară deja bărbat, aşa că ia ţigara ca să-şi dovedească bărbăţia. Uită-te la el după câţiva ani de zile. A devenit rob. Are plămânii găunoşi, miroase urât, dinţii şi degetele i s-au îngălbenit. Dacă înainte avea şanse să devină bărbat, acum este o epavă.                                                                           

De asemenea, diavolul îţi poate spune: „Fii bărbat! Ia şi tu puţină tărie ca să fii bărbat!” Şi, astfel, „bărbaţii” cad în capcană, crezând că dacă s-au dedat la tărie sunt bărbaţi. Încep apoi să se laude: „Aseară am băut două kile şi jumătate şi nici nu mai ştiu cum am ajuns acasă.” E bărbat, aşa-i? Uită-te după aceea la el cum se deteriorează mintal, psihic şi social. Uită-te cum încep să-i scadă capacităţile intelectuale. Uită-te cum se deteriorează biologic. Uită-te în ce proces de involuţie intră, încât, până la urmă, când ajunge un alcoolic în delirium tremens, este la capătul tragic al drumului. Dar diavolul spune: „Vreau să te fac bărbat!”, şi-ţi arată modelul acesta. Să-i auziţi pe puberii şi adolescenţii noştri cum se laudă că au fost în nu ştiu ce bar şi povestesc ce chefuri au tras, convinşi fiind că aşa sunt bărbaţi când, de fapt, nu sunt decât o ţintă a atacurilor celui rău care încearcă să-i împiedice să ajungă bărbaţi.                                                

În ultimul timp au intrat pe piaţa românească drogurile, astfel că vine diavolul şi spune: „Ştii ce înseamnă să iei o doză de ecstasy? Ştii ce înseamnă să iei o doză, un shot? Ştii ce înseamnă să experimentezi asemenea senzaţii? Dacă nu le-ai experimentat, eşti slab! Îţi spunem noi! Intră în gaşca noastră şi te iniţiem noi!” Şi te duci crezând că în sfârşit ai ajuns şi tu să trăieşti senzaţiile bărbaţilor tari. Ajungi însă ca pleava societăţii. Sau diavolul îţi spune: „Sexul! Să ai aventuri, să ai experienţe şi să cucereşti femei. Să simţi şi tu că trăieşti în lumea bărbaţilor, a oamenilor mari.”              

            Cu această momeală a venit diavolul la Samson, un băiat supradotat, ales de Dumnezeu să devină bărbat, să fie conducător. Satan îi spune: „Samson, am să-ţi arăt cele mai grozave femei din generaţia ta. Sunt toate la Gaza, la filisteni.” Filistencele aveau în vremea aceea un comportament destrăbălat, purtau îmbrăcăminte provocatoare, o îmbrăcăminte care să incite bărbaţii, să-i atragă, să le stimuleze dorinţele şi să îi prindă în cursă. Şi Samson s-a dus la Gaza. Iar Biblia spune că acolo a întâlnit o curvă. Cum îţi dai seama de acest lucru? O, e simplu! După îmbrăcăminte, căci ele au o îmbrăcăminte aparte. Samson, crezând că a ajuns un mare cuceritor, pleacă de acolo şi întâlneşte altă femeie stricată. Şi se căsătoreşte aşa peste noapte, apoi se ceartă, se desparte, apar bătăi şi are tot felul de aventuri de om imatur. După aceste aventuri are parte de marea cucerire a vieţii lui. Aţi auzit care a fost cea mai renumită prostituată din vremea aceea în lumea stilată a Filistiei? Samson a cucerit-o.

Câţi băieţi fără minte l-au invidiat pe Samson pentru succesul lui la femei stricate. Imaginaţi-vă discuţii între ceilalţi băieţi. „Ce să faci dacă tu n-ai maşină sau tată cu bani. Dacă ai face şi tu nişte învârteli, să intri în nişte afaceri ca să pui mâna pe ceva bani”. Dar până una alta, Samson a cucerit-o. Şi ce-ar zice toţi cei din generaţia lui Samson? „Ăsta da bărbat!” Dar ce a cucerit Samson? A cucerit cea mai vicleană unealtă a celui rău spre nenorocirea lui. Ştiţi ce o interesa pe Dalila? Nu planurile de viitor ale lui Samson. Nu gândurile lui de a întemeia o familie şi modul în care dorea să-şi educe copiii. Pe Dalila n-o interesa religia lui sau ceasurile lui de rugăciune, când se ducea la Cortul Întâlnirii să se roage sau când aducea jertfe. Un singur lucru o interesa pe Dalila. Ştiţi care? „Care-i sursa puterii tale? Ce ar trebui să ţi se întâmple ca să fii ca toţi ceilalţi oameni, să nu mai fii bărbat? Ce ar trebui să se întâmple ca să fii ca ceilalţi oameni şi să nu mai ai putere?” Şi astfel începe jocul cu focul. În amăgirea în care intră, Samson se crede invincibil. Samson crede că este de necucerit. Şi începe să spună: „Dacă mi-ar fi legat părul cu şapte funii care nu s-au uscat încă …” Şi Dalila exact asta face. Îl leagă în somn cu funii neuscate şi-i spune: „Samson, filistenii sunt asupra ta. Duşmanii tăi te asaltează. Samson, eu te-am legat, duşmanii te asaltează.” Samson scapă din mâna filistenilor, dar este prins în lanţurile nebuniei şi nu se mai poate desface. Vine apoi peste el a doua încercare. Dalila îi reproşează: „Samson, m-ai minţit de prima dată! Cum ar trebui totuşi să fii legat?” „Cu şapte funii noi care n-au fost folosite niciodată.” Şi Dalila îl leagă cu şapte funii noi. Dar Samson le rupe şi de această dată. Dalila nu renunţă ci îi spune: „Samson eşti un om de nimic, m-ai minţit. Samson, dovedeşte-mi că eşti om de cuvânt.” Atunci, Samson îi spune: „Dacă mi-ar fi legat părul în urzeală …” Dalila îi leagă părul în urzeală şi îl pironeşte cu un cui de lemn în pământ. Samson se smulge însă şi de acolo. Ascultaţi acum cu ce armă lucreaza Dalila: „Samson, chiar zici că mă iubeşti? Chiar crezi că relaţia noastră poate merge înainte dacă nu-mi dezvălui tot secretul tău?” Cu alte cuvinte, „Samson, crezi că poţi continua relaţia cu mine dacă rămâi în legătură cu Dumnezeu? Samson, crezi că poţi merge aşa mai departe?” Şi Samson este la un pas de a ajunge în nenorocire. Dar nu se poate întoarce din drum.  

Am aflat ce metodă folosesc eschimoşii pentru a ucide lupii care îi atacă în timpul nopţii – au un sistem extrem de ingenios. Seara înmoaie în sânge lama unui cuţit bine ascuţit, iar apoi împlântă cuţitul cu mânerul în zăpadă, în afara cortului, a casei sau a colibei lor. Sângele îngheaţă pe lamă, iar lupii, simţind mirosul, vin şi dau târcoale, apoi se reped la cuţit şi încep să lingă. Pentru că lama e îngheţată, lupii nu simt că s-au tăiat la limbă şi nu simt durerea. În timp ce linge lama, lupul îşi taie limba şi începe să sângereze. E tot mai mult sânge pe lama cuţitului, dar lupul linge tot mai înfierbântat. Şi tot linge, şi-şi taie limba mai tare, şi sângerarea e mai puternică. Dimineaţa, lupul e mort la uşa cortului. În acelaşi fel procedează Satan cu bărbaţii. Vrea să-ţi spună că eşti bărbat şi te pune să îţi mănânci moartea ca să n-ajungi niciodată să împlineşti scopul pe care îl are Dumnezeu cu tine.                        

Solomon merge aşadar mai departe în păcat. Dumnezeu s-a depărtat de el şi Samson ajunge la ultima staţie. Dumnezeu i-a spus: „Samson, te las acum în voia minţii tale blestemate. De trei ori te-am protejat până acum. De nenumărate ori ţi-am ieşit înainte să te opresc. Samson, te las în voia minţii tale blestemate.” Şi Samson cade în mâna filistenilor care îi taie părul, iar apoi îi scot ochii. Nu voi uita niciodată imaginea pe care a descris-o Bill Bartman când a predicat prin 1982 sau 1983 din textul acesta. El a spus aşa: „Vă rog să vă imaginaţi ziua aceea în care filistenii au înroşit un fier în foc şi l-au dus pe Samson în faţa tuturor vrăjmaşilor lui, înfigându-i fierul acela înroşit într-un ochi. Ochiul a început să ardă. Şi în timp ce Samson urla de durere, i-au înfipt fierul tot mai adânc, până i-au ars ochiul în întregime. Au înroşit apoi un alt fier pe care i l-au împlântat în ochiul celălalt. I-au ars ochii de viu. Samson, care a crezut că are ochi de bărbat, a ajuns fără ochi. Şi după ce i-au scos ochii, l-au legat în lanţuri şi l-au pus să învârtă la râşniţă;  moara la care trăgeau animalele era acum moara lui Samson.” Copilul promisiunilor, copilul care trebuia să ajungă bărbat, a ajuns cu ochii arşi, cu picioarele şi mâinile în lanţuri, cu viaţa ruinată. Durerea este că tot mai mulţi băieţi se duc pe drumul acesta! Durerea este că tot mai mulţi băieţi ajung epave, oameni ruinaţi. Copiii noştri sunt prinşi în robia pornografiei, în robia băuturii şi a ţigărilor, sunt în robia patimilor din fragedă tinereţe şi, pe când să ajungă bărbaţi, nu mai sunt decât nişte epave. În loc să fie bărbaţi la casele lor, să aibă autoritate, să-şi conducă familiile, au ajuns robi.

            Astfel, avem generaţii fără bărbaţi. Sunt tot mai puţini cei care stau în picioare şi spun: „Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului” (Iosua 24:15b). Dar, pentru că sunt tot mai puţini bărbaţi, sunt tot mai multe victime. Pentru că sunt tot mai puţini asemenea bărbaţi, sunt tot mai mulţi infractori. Pentru că sunt tot mai puţini asemenea bărbaţi, sunt tot mai multe femei fără căpătâi. Pentru că sunt tot mai puţini asemenea bărbaţi, sunt societăţi tot mai destrămate.

Dar oare îi abandonează Dumnezeu definitiv pe bărbaţi? Lasă Dumnezeu generaţiile de acum să rămână fără bărbaţi? Harul lui Dumnezeu este că a venit Domnul Isus Cristos să restaureze creaţia lui Dumnezeu. Iar Biblia spune: „Dacă este cineva în Cristos, este o făptură nouă” (2 Corinteni 5:17). Dacă te întorci la Dumnezeu, Cristos face din tine bărbat.                                                                  

            Cum descrie Biblia bărbatul? Cum arată un bărbat după Biblie? Mai întâi, Petru spune: „Bărbaţilor, purtaţi-vă cu înţelepciune!” (1 Petru 3:7). Bărbatul pe care îl formează Dumnezeu este un om înţelept. Ştiţi ce înseamnă să fii înţelept? Să pricepi esenţa lucrurilor! Înţeleptul pricepe rostul lucrurilor, înţelege lucrurile esenţiale. Şi pentru că pricepe lucrurile esenţiale, cumpăneşte, judecă bine. El nu se lasă purtat de toate valurile şi vânturile, pentru că este un om înţelept care ia decizii înţelepte. Iacov spune: „Dacă îi lipseşte cuiva înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare şi ea îi va fi dată” (Iacov 1:5). Înţelepciune înseamnă să vezi toate capcanele diavolului şi să spui: „Înapoia mea, Satano!” Înţelepciune înseamnă să vezi harul lui Dumnezeu şi să spui: „Doamne, vreau să-mi trăiesc tinereţea pentru Tine şi Te rog să-mi dai înţelepciune.”               

            În noaptea în care Dumnezeu i S-a descoperit lui Solomon şi l-a întrebat: „Cere ce vrei să-ţi dau” (1 Împăraţi 3:5), ce a cerut el? „Doamne, în sfârşit a venit şi ziua mea! Vreau un Mercedes nou-nouţ. Vreau trei vile şi o mulţime de alte lucruri.” Nu! Iată ce a cerut Solomon: „Doamne, Te rog să îmi dai înţelepciune.” Dacă ai înţelepciune, creşti ca bărbat înaintea lui Dumnezeu. Bărbatul, aşa cum îl formează Dumnezeu, este matur. Un om matur este un om aşezat, statornic, pe care te poţi baza, este un om integru. Da e da şi nu e nu. Un om matur este un om pe care te poţi bizui.                           

            Dacă ai un soţ matur, înseamnă că este un soţ pe care te poţi bizui, şi ca soţie nu te nevrozezi. Te poţi bizui pe el în ce priveşte viaţa familiei, a copiilor, în ceea ce priveşte deciziile, pentru că ai lângă tine un om înţelept. Dar mai e ceva. Dumnezeu te face cap, îţi dă autoritate. Dumnezeu îţi dă autoritate pentru că vrea să restaureze în Cristos planul Lui de a stăpâni pământul acesta. Astfel, acolo unde eşti tu, dintr-odată se simte mireasma prezenţei lui Dumnezeu. Prezenţa ta în casă fără să urli, fără să ţipi, fără să faci crize de isterie impune respect copiilor tăi. Prezenţa ta aduce sănătate copiilor tăi şi soţiei tale. Când eşti în mijlocul familiei tale, Dumnezeu îţi dă autoritate să te rogi şi să le dai sfaturi din Scriptură zicând: „Aşa vorbeşte Domnul şi aceasta e calea Domnului.” Familia ta vine după tine. Un bărbat format de Dumnezeu este un om care ştie să iubească pentru că  dragostea pe care o dă Dumnezeu este jertfitoare. De aceea, Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit Cristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5:25). Prin urmare, bărbatul, aşa cum îl descrie Biblia, nu îşi exploatează soţia, nu o dispreţuieşte, nu o abuzează, nu o necinsteşte, nu o insultă. Bărbatul format de Domnul Isus nu evită poverile casei, lăsându-le în seama soţiei. Acest model de bărbat îşi iubeşte soţia, îşi iubeşte copiii şi se jertfeşte pentru familia lui. Dar cum pot ajunge un asemenea bărbat? Cristos este Capul fiecărui bărbat. Cristos este Cel care formează bărbaţi. „Dacă este cineva în Cristos, este o făptură nouă” (2 Corinteni 5:17).

 


Bob Lepine, „The Husband as Prophet, Priest, and King”, în Dennis Rainey, Building, pp. 101-113.

 

Acest text este parte din cartea Nu este bine ca omul să fie singur

Anunțuri

Comentariile sunt închise.