Îmi ridic ochii spre munţi…

Asa incepe Psalmul 121: „Imi ridic ochii spre munti… De unde imi va veni ajutorul?”

Cand omul nu mai poate face fata singur amenintarilor, cauta ajutor. Acum se clatina temeliile financiar-bancare ale lumii si oamenii cauta ajutor. Oamenii care nu au loc de munca sau sunt amenuintati sa-si piarda slujba isi ridica ochii spre patroni sau spre sefii lor. Patronii si conducatorii institutiilor isi ridica ochii spre guverne. Guvernele isi ridica ochii spre marile puteri ale lumii. Si lantul poate continua… Fiecare cauta spre muntii de la care spera sa primeasca ajutor.
Oare de ce oamenii nu-si ridica ochii spre cer? Se pare ca generatia celor care privesc lucrurile ca Psalmistul si care declara ca „Ajutorul vine de la Domnul care a facut cerurile si pamantul” a disparut.
In aceasta zbatere mondiala este nevoie sa trecem dincolo de simptome si sa identificam cauzele maladiei economice. Este vremea sa intrebam de unde vine belsugul material si de ce apar crizele economice? Constienti de faptul ca raspunsul la aceste intrebari este deosebit de complex, ne oprim astazi doar la un singur aspect.

In cartea Deuteronom, cap. 28 Domnul Dumnezeu anunta poporul ales care vor fi binecuvantarile pe care le va primi daca va asculta de poruncile si legile Lui. In continuare, Domnul Dumnezeu anunta si blestemele care vor veni peste popor daca nu va asculta si implini Cuvantul Domnului. Contrastul dintre binecuvantari si blesteme este infiorator. Belsugul si saracia, prosperitatea si regresul, sanatatea si boala, intelepciunea si nebunia, fruntas sau codas intre popoare, chiar viata si moartea sunt variantele pe care le poate alege poporul.
Cu toate ca mesajul divin din Deuteronom se adreseaza specific unui popor anume, principiul biblic este valabil pentru toate popoarele: „Neprihanirea inalta un popor”.
Tarile Europei au cunoscut dezvoltare economica si sociala dupa Reforma Protestanta, cand Scriptura a ajuns in mainile oamenilor ca sa fie citita si respectata. Max Weber surprinde rolul Eticii Protestante in dezvoltarea si modernizarea Europei. Marile treziri spirituale din America au avut rezultate similare. Popoare care s-au aplecat asupra Scripturii ca sa invete sa-si ridice ochii spre cer au experimentat faptul ca „Neprihanirea inalta un popor.”
Secularismul a inchis cerul si a deschis apetitul omului pentru pamant. Omul care nu mai vede cerul si pe Creatorul se autodeifica si isi umple panteonul cu tot felul de zeitati de jos. Cand omul ajunge sa se inchine siesi si cand fericirea lui depinde de cat de mult aduna din lucrurile de pe pamant, scapa de sub control demonul lacomiei si nu se mai poate opri. Coruptia, inselaciunea, necinstea imbraca forme institutionale si toti cei care depind de aceste institutii devin victime. Marile institutii financiar-bancare, firmele si guvernele sunt gestionate de oameni care nu mai au frica de Dumnezeu ca element corectiv si prin urmare inteligenta si tehnologia sunt inhamate la carul mefistofelic al egoismului, lacomiei si iresponsabilitatii.

Cand poporul a atins acest nivel al decaderii, Dumnezeu nu mai poate da binecuvantare. Europa si America nu mai vor sa auda acest lucru. Orbirea spirituala este cea mai profunda orbire.
Intr-o asemenea vreme, Biserica este chemata sa fie o „cetate asezata pe un munte” si sa aduca lumina din cer pe pamant. Oamenii credinciosi nu-si ridica ochii spre munti, ci, dincolo de inaltimile muntilor, spre inaltimea unde este Dumnezeul adevarat care a creat cerurile si pamantul. Numai cand cauza este tratata se vindeca boala. Este mare deosebire intre vindecare si managementul bolii. Se pare ca ochii ridicati numai spre munti cauta metode pentru managementul crizei si al panicii.

Hristos Domnul a venit pe pamant sa aduca vindecare (mantuire), nu un management al pacatului. O intamplare cu iz de umor negru vorbeste despre un medic care a recomandat tuturor pacientilor lui, indiferent de maladiile acestora, acelasi tratament: bai de namol. Intr-o zi un pacient l-a intrebat:
– Domnule doctor, daca fac bai de namol o sa ma vindec?
– Nu, a raspuns medicul, dar te vei obisnui cu pamantul!
Invit oamenii care au credinta in Dumnezeu sa-si ridice ochii spre cer in rugaciune de mijlocire pentru popoare si conducatorii lor ca sa se intoarca la Dumnezeu, ca sa ne obisnuim cu cerul. In acelasi timp invit bisericile sa-si intinda mana de ajutor spre acei care sunt loviti de consecintele crizei financiare si economice.
Sa ne amintim de invatatura Mantuitorului: „Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, cu tot cugetul tau si cu toata puterea ta, si pe aproapele tau ca pe tine insuti!”

Pastor Paul Negrut

Anunțuri

Comentariile sunt închise.